M-am decis să şterg mess-ul de pe PC-ul de acasă. Odată cu programul s-a şters şi tot istoricul convorbirilor de mai bine de un an. Cu bune cu rele au fost şi s-au dus cu un simplu click. De ce am făcut asta? Uite mă chestionez eu până să mă întrebe careva, asta dacă va afla cineva. Oricum, de multe ori am observat la cei din jur şi mai ales la serviciu, că fiecare e cu gândul lui şi nu ascultă sau vede decât ce vrea, … dacă vrea.
Aşadar, acum 2 zile, a fost 1 aprilie – Ziua Păcălelilor. Ca atare m-am ţinut şi eu de păcăleli, tromboane, minciuni sau cum s-o mai numi momentul în care vrei să faci cuiva o farsă.
Numai că acea persoană dragă mie a luat foarte în serios ce îi scriam. Şi apoi tot foarte în serios mi-a scris că trăiesc în trecut şi în amintiri. Chiar credea ce spunea iar asta m-a pus pe gânduri. Nu mai este chiar aşa, poate chiar de loc sau mă rog aproape de loc. Sau cred că vreun 10 % avea dreptate. De multe ori când mi se face dor, deschid mess-ul şi citesc din istoric, aşa îmi potolesc „setea” de cei dragi. Acum trebuie să trec la capitolul acţiune trecută.
Deci gata! Mess-ul out că doar e curăţenie de primăvară. Select all – hardu’, memoria, sau creieraşul şi zzzz -e dat pe select delete. Doar că am ales delete all.
Ce am selectat… păi cam aşa am selectat: mesaje, mailuri, gânduri chinuitoare, tristeţi, obsesii, poate şi ceva din paranoia, de fapt ceva mult mai mult . Aşa cum cineva a spus la un seminar eliberaţi-vă. Şi mie mi-a spus înainte de meditaţia ce urma să o am : Eliberează-te de frică, eliberează din tine obsesiile şi toate ideile ce îţi fac rău. Eliberează maniile, tristeţile, stările de inferioritate, de victimă, de zădărnicie, de nelinişte, de abandon, de ratare, starea că nu sunt bun de nimic, că nu fac faţă vieţii, de neputinţă, umilinţă, înveninare şi ranchiună. Mi-a spus atunci: Toate fac rău, te blochează într-un loc unde nu ai ce căuta. La final mi-a sugerat – „eliberează energiile negative ce le-ai acumulat şi ai să simţi cum liniştea interioară te va cuprinde”. Parcă nu imi venea să cred la început dar aşa a fost.
Aşadar, am selectat toate astea şi multe altele şi le-am şters. Zilele astea am fost apelată pe mess pentru a mi se cere ceva. Şi din prostia mea am devenit sarcastică. Cum de ce !? Pentru că mi se părea ciudat să ceri cuiva ceva ce ţi-a fost dat demult. Am greşit şi acum îmi pare rău, probabil acel om s-a simţit jignit. De fapt, vroiam să spun: omule cât mi-a fost de dor de tine şi că am fost îngrijorată pentru sănătatea ta. Culmea cu acest om comunicam după luni de chinuitoare momente aşteptare şi am pornit cu stângul.
Prin urmare, acum oricum nu mai contează, am vrut a doua zi să provoc o discuţie să cer la rându-mi iertare, căci de data asta aveam eu nevoie de iertare. N-a fost posibil să conving. Deci am rămas cu tine jurnalule şi sper să nu te superi pe mine că te-am lăsat singurel. Până acum îţi agăţam adresa pe statusul mess-ului meu acum e delete all.
Uite ce facem acum, doar tu şi eu suntem şi ne călcăm pe bombeuri. Odată tu, odată eu şi tot aşa până unul din noi s-o plictisi şi o claca. 🙂
PS: Atunci o sa îmi cumpăr un porumbel călător ca să pot comuna cu cei dragi ..hahaha 🙂 Sau am să reinstalez mess-ul 🙂
Leo: Un zumzet prin ... viaţă 